„Întâmplarea care ne-a marcat pe toți a fost prezența unui băiețel de vreo 4 ani și jumătate care, din momentul în care a intrat pe ușa Moșului, a început să plângă de emoție. Nu se speriase, el era super emoționat. Și cât timp a stat aici, a făcut tot ce i s-a cerut: a cântat, a răspuns la întrebări. Pur și simplu nu își putea opri lacrimile. Nu îi era frică, credea că prin lacrimi își stăpânește emoțiile. Au plâns și spiridușii.”

 

Oamenii au nevoie de povești, iar în Satul lui Moș Crăciun din Negrești, județul Neamț, bagheta magică pare să funcționeze. Aici, adulții își retrăiesc copilăria, iar cei mici își fac amintiri pentru o viață. Pitit pe o uliță pe care zăpada avea deja câțiva centimetri buni când am ajuns eu, satul e un loc de poveste. Sunt întâmpinată de Clopoțica, ai cărei ochi verzi emană o seninătate aparte. Ajung în biroul Moșului. Tocmai plecase un grup de prichindei, iar norocul meu a fost să prind un răgaz printre vizite, timp berechet să povestim. N-aveam așteptări, că știu cum e cu miracolele și dorințele, doar că la final, mi-am dat seama c-aș fi avut nevoie de o astfel de vizită în copilărie, când de-abia așteptam ziua de 25 decembrie pentru a scotoci sub brad, să văd ce mi-a adus Moșul.

„În acest tărâm prietenos sunt 12 case, locații în care vin vizitatorii și retrăiesc povestea Crăciunului, că noi azi nu prea mai avem timp de povești, suntem așa prinși cu tot ce se întâmplă în jurul nostru… Vizitatorii trăiesc povestea fiecărei căsuțe. Îi sfătuiesc pe cei care vin la mine să se încarce cu emoția Crăciunului, dar să nu uite și de latura spirituală, de nașterea Domnului, eveniment pe care oamenii tind să-l lase în plan secund, fiind prinși de febra cadourilor. Oamenii au nevoie de poveste, mai ales adulții, pentru care întreaga viztă este ca o terapie.”, îmi spune Moș Crăciun.


Recunosc, am încercat să descos mai multe. Ca de exemplu, cine sunt cei din spatele unei investiții de aproape două milioane de euro, sumă despre care aflasem din presă. Înainte de a deveni Satul lui Moș Crăciun, locul era un câmp simplu. Investițiile au însemnat utilitățile în primul rând. Au fost montați în jur de 100 de stâlpi electrici. Apoi, lemnul din care sunt construite cele 12 căsuțe au peste 100 de ani. Mare parte dintre lucrurile de aici sunt antichități, lucruri achiziționate inclusiv de la licitații. „Nu s-a făcut rabat de la calitate, iar cine crede că acum investește și peste un an e deja pe profit, greșește. Endorsementul, în cazul Satului lui Moș, e calculat pentru următorii 25 de ani. S-a investit o sumă de bani care va produce în timp”, mi se explică. În plus, Satul va beneficia în curând și de un parc de distracții, care va găzdui tot felul de activități și spectacole. Apoi urmează să fie construite căsuțe de închiriat pentru cei care doresc să și înnopteze aici. Parcarea pentru rulote și mașini e deja amenajată, deci nu-i greu de observat direcțiile în care au fost îndreptați banii, bani 100% cu capital privat, din buzunarul propriu al investitorilor, nu fonduri europene sau guvernamentale.

„Investitorii, în primul rând, iubesc Crăciunului. Prin culoare, prin decoruri, trăim altfel, totul e văzut cu alți ochi. Sunt oameni îndrăgostiți de Crăciun, credincioși pentru că țin toate sărbătorile. De aceea, în jurul datei de 20 decembrie va fi aici o întâlnire și cu fețele bisericești pentru că mi se pare interesant că domniile lor au acceptat legenda lui Moș Crăciun. Noi, aici, oferim oamenilor poveste și zâmbete pentru că o amintire de aici, cu Moșul sau cu spiridușii, transmite o stare de bine. Dorim să aducem firescul și simplitatea de odinioară.”

În medie, deși au deschis de nici două săptămâni și nu și-au făcut niciun fel de publicitate, în Satul lui Moș Crăciun ajung vreo câteva sute de vizitatori. Până acum, cei mai mulți au fost din Suceava, Iași, Neamț, Bacău. Vizita se face numai cu programare (pe site există o astfel de secțiune) și numai în grupuri de câte 20-30 de persoane. Un tur înseamnă să vizitezi fiecare căsuță, condus de spiridușii care au grijă să-ți spună povestea fiecărei încăperi. Itinerariul începe cu Căsuța Spiridușilor, acolo unde spiridușii le arată oaspeților modul lor de viață. Observ o sumedenie de obiecte vechi, strânse de pretutindeni. Toate, cu excepția unor unelte de lucru, aparțin proprietarilor. Ajungem în Căsuța Poștei, locul unde ajung scrisori de pretutindeni și apoi ne îndreptăm spre Căsuța Jucăriilor, o lume de basm aș putea spune, unde am revăzut inclusiv păpuși pe care le-am avut și eu, când eram mică. Brusc, te cuprinde nostalgia și parcă simți cum îți trec prin față momente dragi din copilărie, la care de multă vreme nu te-ai mai gândit. Continuăm turul și ajungem în dreptul Biroului lui Moș Crăciun, unde am stat la povești despre povești, cu Moșul, cu cafea și turtă dulce alături. În Atelierul de Scrisori e plin de dorințe care mai de care. Arunc un ochi, sunt venite de pretutindeni și sunt tare diverse.


„Am avut în vizită copii de o modestie grozavă, dar sunt și copii la cealaltă extremă, care vor calculatoare, telefoane… le spun că acestea nu sunt de resortul nostru, al meu sau al lui Moș Nicolae, noi aducem dulciuri și jucării. Le zic că trebuie să negociez cu părinții pentru astfel de cadouri scumpe. Totuși, tare emoționați am fost când am primit o scrisoare din Brăila, de la o mamă care nu a cerut nimic. Ne-a spus doar că are un copil bolnav, care nu se poate bucura de sărbători și că nu vrea nimic, vrea doar să ne salute. Ne-a impresionat. Atunci când nu ceri, chiar scrii doar ca să te bucuri, de dragul magiei. Am uitat să fim recunoscători, să ne bucurăm că dimineața ne trezim, vedem răsăritul, avem șansa să iertăm și să întâlnm noi oameni. Firescul lipsește din viața noastră.”

Oamenii locului au primit proiectul cu uimire, nu le-a venit să creadă, în timp ce cârcotașii de serviciu s-au întrebat de ce tocmai în Neamț. Echipa s-a ales aproape singură, de la cei care au lucrat la construcție până la spiridușii care-l ajută pe Moș Crăciun. Peste ceva zile, în Sat vor poposi Keo și Alexandra Ungureanu, pentru a vesti Crăciunul, prilej cu care va fi lansată oficial și zona artistică, de divertisment a Satului. Iarna va trece, dar Moș Crăciun va rămâne aici și va putea fi văzut în rolul unui țăran autentic român, muncind la câmp și alături de cei care vor pune la punct întreg parcul. Dacă vreți să revedeți copilăria, trageși o fugă în Neamț, comuna Negrești, în Satul lui Moș Crăciun. Faceți o convenție cu voi înșivă, uitați grijile de zi cu zi și imaginați-vă că aveți o mașină a timpului și sunteți din nou copilul nerăbdător, care de-abia aștepta dimineața zilei de 25 decembrie, după ce mai trăgea cu ochiul în noaptea lui 24 decembrie, pândindu-l pe Moș Crăciun…

Sursa: https://insociety.ro/discover/in-satul-lui-mos-craciun-din-neamt-cum-a-fost-intalnirea-si-ce-am-povestit-cu-mosul/